Integrarea verticală este o strategie care permite unei companii să-și eficientizeze operațiunile prin preluarea directă a diferitelor etape ale procesului său de producție, mai degrabă decât bazându-se pe contractori sau furnizori externi.
O companie poate realiza integrarea verticală prin achiziționarea sau stabilirea propriilor furnizori, producători, distribuitori sau locații de vânzare cu amănuntul, mai degrabă decât prin externalizarea acestora. Integrarea verticală are potențiale dezavantaje, inclusiv investiția de capital inițială semnificativă necesară.
Înțelegerea integrării verticale
Netflix este un prim exemplu de integrare verticală. Compania a început ca o afacere de închiriere de DVD-uri înainte de a trece în streaming online de filme licențiate de la studiouri importante. Apoi, directorii Netflix și-au dat seama că puteau îmbunătăți marjele producând o parte din propriul lor conținut original, cum ar fi serialele de succes Grace & Frankie și Stranger Things.
Astăzi, Netflix își folosește modelul de distribuție pentru a-și promova conținutul original alături de programele licențiate de la alte studiouri. Acest lucru ilustrează, de asemenea, potențialele pericole ale integrării verticale. Un serial original de succes poate aduce noi abonați și îi poate păstra pe cei actuali loiali. Realizarea unui titlu original este cu mult mai costisitor pentru Netflix decât preluarea acestuia de la un studio cu licență.
Lanțul de aprovizionare al unei companii începe cu achiziționarea de materii prime de la un furnizor și se termină cu vânzarea produsului final către client. Integrarea verticală necesită ca o companie să preia controlul asupra a doi sau mai mulți pași implicați în crearea și vânzarea unui produs sau serviciu.
Compania trebuie să cumpere sau să recreeze o parte a procesului de producție, distribuție sau vânzări cu amănuntul care a fost externalizat anterior. Pot integra pe verticală prin achiziționarea de furnizori pentru a reduce costurile de producție și pot investi în finalul procesului de vânzare cu amănuntul deschizând site-uri web și magazine fizice.
Toți acești pași implică o investiție substanțială de capital pentru a înființa facilități și pentru a angaja oameni specializați și management suplimentar. Integrarea verticală ajunge, totodată, să crească dimensiunea și complexitatea operațiunilor companiei.
Tipuri de integrare verticală
Există mai multe moduri prin care o companie poate realiza integrarea verticală. Două dintre cele mai comune sunt integrarea înapoi și înainte.
Integrare înapoi
O companie care alege integrarea înapoi mută controlul proprietății asupra produselor sale într-un punct anterior în lanțul de aprovizionare sau în procesul de producție. Amazon a început ca un comerciant online de cărți pe care le-a achiziționat de la editori consacrați. Încă face asta, dar a devenit și editor. Compania s-a ramificat în cele din urmă în mii de produse de marcă, pe care le-a introdus sub propria etichetă privată, Amazon Basics, pentru a vinde multe dintre acestea direct consumatorilor.
Integrare înainte
O companie care decide integrarea în avans se extinde prin obținerea controlului asupra procesului de distribuție și vânzarea produselor sale finite. Un producător de îmbrăcăminte își poate vinde produsele finite unui intermediar, care apoi le vinde în loturi mai mici unor retaileri individuali. Sau, producătorul își poate deschide propriile magazine. Compania va aduce mai mulți bani per produs, presupunând că își poate opera cu amănuntul eficient.
Avantajele și dezavantajele integrării verticale
Integrarea verticală poate ajuta o companie să reducă costurile și să îmbunătățească eficiența, însă la fel de bine poate îngreuna eforturile acesteia.
Avantaje
- Costuri de transport și timp de livrare mai mic
- Reducerea întreruperilor și a problemelor de calitate din partea furnizorilor
- Costuri mai mici prin economii de scară
- Rentabilitatea îmbunătățită
Dezavantaje
- O companie poate subestima dificultatea și costul procesului general
- Externalizarea către o companie cu expertiză superioară poate fi o alegere mai bună
- Costurile inițiale sunt semnificative
- O datorie crescută poate fi necesară pentru cheltuielile de capital
Diferența dintre integrarea verticala și integrală orizontală
Integrarea orizontală presupune achiziționarea unui concurent sau a unei afaceri conexe. O companie poate face acest lucru pentru a elimina un rival, pentru a-și îmbunătăți sau diversifica activitatea de bază, pentru a se extinde pe noi piețe și pentru a-și crește vânzările generale.
Integrarea verticală implică achiziția unei componente cheie a lanțului de aprovizionare pentru care compania a contractat anterior. Poate reduce costurile companiei și îi poate oferi un control mai mare asupra produselor sale. În cele din urmă, poate crește profiturile companiei.
Sursă: investopedia.com